×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 415

În week-end-ul care abia s-a încheiat, în oraşul Călimăneşti a răsunat frumoasa muzică populară românească, iar tradiţiile şi portul popular au fost arătate în întreaga lor splendoare călimăneştenilor, turiştilor, invitaţilor, dar şi celor care au poposit preţ de câteva ore în staţiunea vâlceană. Purtători şi continuatori de tradiţii şi datini din judeţele riverane Oltului – Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Teleorman – şi-au dat mâna în hora afirmării identităţii naţionale, în cadrul Festivalului Naţional de Folclor „Cântecele Oltului”. Festivalul de la Călimăneşti a ajuns în acest an la cea de-a 49-a ediţie, iar anul viitor va împlini 50 de ani de când există pe meleagurile vâlcene. Festivalul „Cântecele Oltului” de la Călimăneşti este şi un festival al ansamblurilor folclorice care valorifică, în spiritul autenticităţii şi al specificului, zestrea de datini şi obiceiuri ale zonelor folclorice de pe firul Oltului. Au răspuns invitaţiei administraţiei locale: subprefectul Aurora Gherghina, administratorul public al Consiliului Judeţean Vâlcea, Adrian Mihăilă, senatorul Bogdan Matei, deputaţii Vasile Cocoş şi Daniela Oteşeanu, părintele Grigore de la Mănăstirea Cozia, directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Vâlcea, Alin Pavelescu, mulţi consilieri judeţeni, directori de instituţii, precum şi consilierii locali ai oraşului Călimăneşti. Alături de organizatori şi participanţi s-au aflat şi specialişti în etnografie şi folclor, oameni care au menţinut de-a lungul timpului identitatea acestui festival. Ei au compus juriul Festivalului „Cântecele Oltului”: prof. academician Sabina Ispas – de la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, profesorul Ioan Pumnea – din partea iniţiatorilor acestui festival naţional, care au organizat prima ediţie „Cântecele Oltului”, la Făgăraş, prof. univ. Ilie Moise – de la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, al Academiei Române, profesorul Elena Stoica – fost director al Centrului de Promovare a Culturii Vâlcea, care an de an a fost sufletul acestui festival, Georgeta Tănăsoaica - directorul Bibliotecii Orăşeneşti A. E. Baconsky Călimăneşti. „Bine aţi venit la cea de-a 49-a ediţie a Festivalului Cântecele Oltului. Noi, locuitorii din Călimăneşti, ne bucurăm din nou să vă avem în mijlocul nostru, să vă apreciem ştiinţa jocului, a portului, să vă mulţumim încă o dată că sunteţi păstrători ai culturii populare româneşti şi că, iată, de 49 de ediţii reuşim împreună, de generaţii întregi, să aducem în mijlocul atenţiei tot ce avem mai bun din cele două regiuni, de o parte şi de alta a lanţului Carpaţi, din judeţele prin care trece Oltul, adică din Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman. Nu cred că este un moment mai frumos, mai înălţător pentru toţi participanţii la acest festival naţional de artă populară, decât să apreciem frumuseţile cu care dumneavoastră ne încântaţi an de an”, a fost mesajul primarului Florinel Constantinescu pentru toţi cei prezenţi la cea mai semnificativă manifestare de acest gen din România. Parada portului popular a încântat trecătorii, care preţ de câteva minute au fost fermecaţi de frumuseţea portului popular din judeţele riverane Oltului – Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Teleorman. Scurta demonstraţie artistică a ansamblurilor folclorice participante, făcută în Parcul Central al oraşului Călimăneşti, a încântat inimile celor prezenţi şi i-a captivat. Arta populară s-a mutat apoi pe scena Teatrului de Vară „Florin Zamfirescu” din Călimăneşti, unde s-a desfăşurat concursul-festival, sub privirile exigente ale juriului şi în aplauzele spectatorilor care au umplut la refuz scaunele amplasate de organizatori. De jur împrejur muzică şi voie bună. Singura menţiune pe care trebuie să o facem este că Primăria şi Consiliul Local Călimăneşti şi-au făcut pe deplin datoria, reuşind şi în acest an, pe cheltuială proprie, deşi Festivalul „Cântecele Oltului” este al judeţului, iar Consiliul Judeţean Vâlcea n-a contribuit cu nici un leu, să organizeze o manifestare care a trecut graniţele judeţului.

Sâmbătă şi duminică, la Călimăneşti, Festivalul de Folclor „Cântecele Oltului”, de 49 de ani prezent pe meleagurile vâlcene, va reuni purtători şi continuatori de tradiţii şi datini din judeţele riverane Oltului – Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Teleorman – care îşi vor da mâna în hora afirmării identităţii naţionale. Festivalul este organizat de Primăria oraşului Călimăneşti în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea din cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea. Festivalul Naţional de Folclor „Cântecele Oltului” este organizat de peste 45 de ani la Călimăneşti (anul acesta a ajuns la a 49-a ediţie) şi este cea mai semnificativă manifestare de acest gen, fiind considerat o rampă de lansare pentru tinerii interpreţi ai cântecului popular românesc. Festivalul „Cântecele Oltului” de la Călimăneşti este şi un festival al ansamblurilor folclorice care valorifică, în spiritul autenticităţii şi al specificului, zestrea de datini şi obiceiuri ale zonelor folclorice de pe firul Oltului. Manifestarea va debuta sâmbătă, 19 august 2017, la ora 16.00, cu o paradă a portului popular românesc, pe traseul Primăria oraşului Călimăneşti – Parcul Central Călimăneşti. Festivitatea de deschidere, care va avea loc în faţa Hotelului Central Călimăneşti, va fi urmată de o scurtă demonstraţie artistică a tuturor ansamblurilor folclorice participante. La ora 18.00 va începe spectacolul-concurs la care participă ansamblurile din cele şapte judeţe riverane Oltului. Duminică, 20 august 2017, de la ora 9.30, în sala de conferinţe a Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Călimăneşti va avea loc un colocviu pe tema „De la hora satului la spectacolul folcloric; pierderi versus beneficii pentru cultura populară”. La ora 12.00, în diverse locaţii din Călimăneşti, un frumos spectacol stradal va fi susţinut de ansamblurile participante. La ora 15.30, pe scena Teatrului de Vară „Florin Zamfirescu” din Parcul Central Călimăneşti, va avea loc Festivitatea de premiere a laureaţilor ediţiei din acest an a Festivalului „Cântecele Oltului”. Tot pe această scenă, iubitorii de folclor vor avea parte de un spectacol de gală al ansamblurilor folclorice prezente în concurs şi al ansamblului invitat din judeţul Dâmboviţa, „Codruleţul”. Festivalul se va încheia duminică cu un spectacol folcloric extraordinar „Pe plaiuri vâlcene”, care va avea loc tot pe scena Teatrului de Vară din Călimăneşti, la ora 18.30. Spectacolul este susţinut de ansamblurile folclorice „Junii mălăieni” din Malaia, ”La Obârşia Lotrului” din Voineasa, ”Datina” din Dăeşti, ”Ciuleandra” din Rm. Vâlcea şi ”Doina Oltului” din Călimăneşti. Festivalul Naţional de Folclor „Cântecele Oltului” a luat fiinţă în urmă cu 49 de ani, prima ediţie a acestui concurs-spectacol desfăşurându-se la Făgăraş, din iniţiativa profesorului braşovean Ioan Pumnea. Începând cu a doua ediţie, prezentarea datinilor şi obiceiurilor populare s-a mutat pe plaiurile vâlcene, în frumoasa staţiune Călimăneşti-Căciulata. De atunci, în fiecare an, în luna august, la Călimăneşti răsună cântecul popular românesc şi sunt împărtăşite publicului tradiţiile şi datinile judeţelor riverane Oltului.

Consiliul Local şi Primăria comunei Dăeşti au alocat 6.800 de lei pentru Ansamblul Datina al localităţii, care în perioada 28 august – 4 septembrie 2017, va participa la „Festivalul tinereţii” ce se desfăşoară la Vama Veche. Conducerea Primăriei Dăeşti urează mult succes fetelor care reprezintă comuna Dăeşti la acest festival. Ansamblul Datina al Şcolii Gimnaziale din Dăeşti are în componenţă 12 fete din cele trei cicluri de învăţământ: primar, gimnazial şi liceal. Grupul este condus de instructorul coregraf prof. Silviu Tiţă. „Festivalul tinereţii” este cel mai complex festival outdoor de pe litoralul românesc, cu intrare liberă, destinat publicului larg, ce va aduce în acelaşi loc tineri de toate vârstele, pentru a se bucura de spectacolul diversităţii culturale autentice, transpuse în muzica populară şi uşoară compusă, cântată şi interpretată de copii şi tineri români din toate colţurile ţării şi de alte etnii şi popoare din regiune.

- Să fie oare deputatul PSD Ştefan Popa Ovidiu?

Conform informaţiilor economice de pe site-ul Camerei Deputaţilor, un deputat din Vâlcea a decontat în luna iunie a acestui an cea mai mare sumă la capitolul cheltuieli pentru bunuri şi servicii, aceasta fiind de 15.383 lei. Site-ul Camerei Deputaţilor nu prezintă, însă, numele deputatului, tabelul cu cheltuieli fiind realizat pe circumscripţii electorale. Astfel, nu putem să vă spunem cu exactitate care este deputatul vâlcean care a decontat cea mai mare sumă dintre toţi cei 330 de deputaţi din legislatura actuală. Putem face doar nişte presupuneri, pornind de la faptul că, tot pe site-ul Camerei Deputaţilor, la secţiune „Deputaţi după circumscripţia electorală”, deputaţii sunt nominalizaţi în ordine alfabetică. Astfel, Circumscripţia Electorală nr. 40 Vâlcea are următoarea componenţă la deputaţi: Buican Cristian (PNL), Cocoş Vasile (PSD), Lovin Dumitru (ALDE), Neaţă Eugen (PSD), Oteşanu Daniela (PSD), Popa Ştefan Ovidiu (PSD). Prin analogie putem să bănuim că suma de 15.383 lei a fost decontată în luna iunie de tânărul deputat PSD Popa Ştefan Ovidiu, fiind cea de-a şasea sumă cuprinsă în tabelul de informaţii economice de pe site-ul Camerei Deputaţilor, iar în ordine alfabetică, în Circumscripţia Electorală nr. 40 Vâlcea, acesta este chiar ultimul enumerat (cel de-al şaselea deputat). Dacă raţionamentul nostru este corect (tindem să credem că este) atunci, în ordine, ceilalţi deputaţi au decontat la capitolul cheltuieli pentru bunuri şi servicii: Buican Cristian (PNL) – 7525 lei, Cocoş Vasile (PSD) – 6312 lei, Lovin Dumitru (ALDE) – 5700 lei, Neaţă Eugen (PSD) – 6991 lei, Oteşanu Daniela (PSD) – 8280 lei. Deci, cel mai puţin ar fi decontat deputatul Dumitru Lovin, în timp ce Popa Ştefan Ovidiu (PSD) a decontat aproape dublu decât colegii săi, având şi la capitolul cheltuieli de personal o sumă bunicică – 3149 lei. Cei 330 de deputaţi din legislatura actuală au decontat, în luna iunie, sume forfetare pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, respectiv pentru plata angajaţilor şi a contravalorii bunurilor şi serviciilor la aceste birouri, în cuantum de 3,5 milioane de lei. Potrivit informaţiilor furnizate de Camera Deputaţilor, suma totală de 3.598.248 lei (787.190 euro) este formată din 1.411.250 lei (308.739 euro), reprezentând cheltuielile de personal, şi 2.186.998 lei (478.450 euro), reprezentând cheltuieli cu bunuri şi servicii.

Vineri, 18 August 2017 20:16

Comuna Guşoeni va avea şi grădiniţă

Comuna Guşoeni nu are o grădiniţă, deşi spre administraţia locală au fost adresate în fiecare an cereri din partea părinţilor care îşi doreau un astfel de obiectiv pentru copiii lor. Primarul Nicolae Concioiu a luat în considerare toate aceste solicitări venite din partea locuitorilor şi şi-a pus pe lista de priorităţi construirea unei grădiniţe în localitate. Cum bugetul comunei Guşoeni este unul destul de mic, realizarea investiţiei ar fi durat foarte mulţi ani. Aşa că a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene un proiect pentru a obţine fonduri în acest sens. Proiectul a fost aprobat, iar suma repartizată comunei Guşoeni pentru realizarea investiţiei este de 1.334.884,88.

Clădirea care adăposteşte Dispensarul medical din comuna Guşoeni este depăşită fizic, nefiind deloc într-o stare foarte bună. Administraţia locală a încercat să o menţină într-o stare funcţională până acum, iar primarul Nicolae Concioiu şi-a pus pe lista de priorităţi reabilitarea acesteia. Optimist din fire, primarul Concioiu a sperat că odată şi odată va obţine fonduri pentru proiectul de reabilitare a Dispensarului medical şi a reuşit. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a aprobat proiectul depus de administraţia locală a comunei Guşoeni pentru reabilitarea dispensarului. Fondurile alocate de Guvern sunt de 1.457.199,69 lei pentru această investiţie, care, iată, va aduce localităţii un dispensar nou şi modern.

Joi, 17 august 2017, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, a avut loc conferinţa de prezentare a Maratonului Olteniei, care se desfăşoară pentru al cincilea an consecutiv în Râmnicu Vâlcea, în perioada 26 – 27 august 2017. Maratonul Olteniei este un eveniment marca CEZ România. Au fost prezenţi alături de reprezentanţii CEZ România şi de partenerii acestora în organizarea evenimentului, prefectul Florian Marin, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi Primăriei Râmnicului, precum şi directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Râmnicu Vâlcea, Narcisa Ionaşcu, centru care va beneficia în acest an de echipament medical cumpărat de CEZ România. Cu toţii au concluzionat că evenimentul organizat de CEZ România pentru a cincea oară în Râmnicu Vâlcea are, pe lângă componenta socială, o latură care îndeamnă la sport pentru sănătate şi la distracţie. În cadrul ediţiei din acest an a competiţiei sportive, sportivii au ocazia să transforme cursele la care participă în şanse la viaţă prin susţinerea Centrului de Transfuzii Sanguine din Râmnicu Vâlcea. La finalul maratonului, contravaloarea taxelor şi cea a donaţiilor individuale, alături de suma oferită de Grupul CEZ România, va fi direcţionată integral către dotarea cu echipamente medicale performante a Centrului de Transfuzii Sanguine. Traseele şi probele consacrate ale Maratonului Olteniei au fost păstrate şi în acest an, însă a fost adăugată prima temă muzicală inspirată din bătăile inimilor unor sportivi, dar şi surprize pentru concurenţi şi susţinătorii lor. Concurenţii îşi pot testa limitele în MTB Cross-country pe două variante de traseu (scurt, de aproximativ 33 km şi lung, de 51 km) şi în Trail Running pe două trasee (unul de semimaraton, de 21 km şi un cros de 11 km). Deşi înscrierile se încheie pe 23 august, la conferinţa de prezentare, organizatorii au anunţat că deja s-a ajuns la aproximativ 600 de participanţi înscrişi. Suma care va fi „investită” în echipamente medicale performante pentru Centrul de Transfuzii este tot ca anul trecut, 15.000 de euro, sumă din care CEZ România va cumpăra aparatură medicală şi o va dona. Ca în fiecare an, Maratonul Olteniei îşi va întâmpina susţinătorii concurenţilor şi vâlcenii aflaţi în trecere sau la plimbare prin Parcul Zăvoi cu zone tematice de relaxare şi distracţie. Maratonul Olteniei este organizat de CEZ România cu sprijinul HyperSport şi Smart Altetic şi este susţinut de Federaţia Română de Ciclism şi de Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea.

În luna mai a acestui an, Ministerul Cercetării şi Inovării a anunţat, printr-un comunicat de presă, că România a câştigat Marele Premiu la Salonul INNOVA Barcelona 2017. Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 4-6 mai 2017 şi la el au participat 10 ţări, fiind expuse 200 de proiecte inovative. Proiectul cu care România a câştigat Marele Premiu aparţine cercetătorilor vâlceni prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu şi dr. chimist Elena David, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Criogeni şi Tehnologii Izotopice (INC-DTCI-ICSI) Râmnicu Vâlcea. Invenţia „Procedeu de obţinere a adsorbantului carbonic derivat din cenuşă şi adsorbantul carbonic astfel obţinut” se referă la un proces de obţinere a unui adsorbant derivat din fracţia de carbon nears, conţinută în cenuşă zburătoare şi la adsorbantul carbonic obţinut şi modificat chimic la suprafaţă pentru a-i creşte capacitatea de captare a CO2 şi care poate fi utilizat în procesele de control al poluării mediului prin emisii de gaze de ardere sau pe scară mai largă în procese de separare solid-gaz. Prefectul Florian Marin a considerat că cei doi cercetători vâlceni merită un eveniment dedicat numai lor pentru Marele Premiu obţinut la Salonul INNOVA Barcelona 2017, aşa că vineri, de la ora 15.00, la Prefectura Vâlcea, prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu şi dr. chimist Elena David vor fi prezenţi într-un cadru oficial. Dr. chimist Elena David a absolvit Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică la Cluj. A primit repartiţie la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Criogenie şi Tehnologii Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea (fosta Uzină G, cum i se spunea pe vremuri). Din anul 2002 are foarte multe brevete şi cereri care sunt axate pe domeniul de mediu, energie, multe dintre ele ajungând la Saloane de inventică din Germania, Bruxelles, Rusia, Croaţia, Polonia, precum şi alte şapte medalii de aur obţinute la Salonul de la Geneva. De asemenea, este deţinătoarea Premiului Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI) pentru cel mai bun inventator-femeie. Fizician de formaţie, prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu a fost repartizat, după absolvirea studiilor, la Uzina G de pe Platforma chimică Râmnicu Vâlcea, unde a desfăşurat o activitate neîntreruptă, urcând, prin muncă şi studiu, toate treptele afirmării profesionale: fizician cercetător în cadrul laboratorului de cercetare (1971-1985), şef de atelier la Instalaţia de Separări Izotopice (1985-1991), inginer-şef (1991-1993), director tehnic (iul. 1993-febr. 1994) şi director general al ICSI (din martie 1994, post ocupat prin concurs). În anul 1994, a obţinut calitatea de cercetător ştiinţific principal gradul I. Şi-a susţinut doctoratul în Fizică la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti, cu lucrarea Contribuţii asupra comportării procesului de schimb izotopic apă-hidrogen sulfurat în tehnologia de separare a apei grele. Activitatea ştiinţifică şi de cercetare a prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu este, de asemenea, impresionantă: 18 cărţi, capitole din volume şi monografii; 2 cursuri universitare, 74 proceduri tehnice de asigurare a calităţii, 27 brevete şi cereri de brevetare a invenţiilor; la saloanele internaţionale de inventică, a obţinut 35 medalii de aur, 9 medalii de argint, 5 medalii de bronz şi 19 premii speciale.

Joi, 17 August 2017 20:29

Extindere de canalizare la Buneşti

Comuna Buneşti are sistem de canalizare pe aproximativ 80 la sută din suprafaţă, însă primarul Viorel Radi consideră că toţi locuitorii trebuie să beneficieze de această utilitate şi n-a stat pe gânduri, depunând pentru finanţare la Ministerul Dezvoltării un proiect de extindere a sistemului de canalizare în satul Teiuşu, dar şi în satul Buneşti, punctul Treime. Proiectul a obţinut deja finanţare de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Administraţia locală a comunei Buneşti va primi peste 5 milioane de lei pentru realizarea investiţiei „Extindere canalizare în sat Teiuşu şi satul Buneşti, punct Treime”.

Şcoala Gimnazială din satul Măzili, din comuna Suteşti, are nevoie de reabilitare pentru a oferi elevilor şi dascălilor condiţii pentru desfăşurarea actului educaţional. Primarul Carmen Lixandru n-a stat pe gânduri şi, la un an de la obţinerea mandatului, a reuşit să obţină fonduri pentru realizarea investiţiei. Proiectul depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene de către administraţia locală a comunei Suteşti a fost aprobat. Suma alocată de Guvern pentru realizarea investiţiei este de 2.628.612 lei. Astfel, după semnarea contractului de finanţare şi după derularea procedurilor de licitaţie, la Şcoala cu clasele I-VIII din satul Măzili vor începe lucrările de extindere, reabilitare şi modernizare, care presupune inclusiv dotarea cu mobilier.

Pagina 1 din 94

Echipa redacțională a cotidianului Viața Vâlcii

Cotidian editat de SC PETRAS SRL

Rm. Vâlcea, Aleea Teilor, PT 1 Ostroveni, judeţul Vâlcea

email: viata.valcii@mail.com
viatavalcii@yahoo.com
Tel./fax 0250-73.23.24
Tel: 0350-41.24.63

Viaţa Vâlcii (Online) = ISSN 2501-5540 ISSN–L 2501-5532
Editor şef: Petre Tănăsoaica

Consiliul de administratie:

Director administrativ financiar:
Redactor şef: Petre Tănăsoaica
Secretar general de redacţie:Laura Bondoc

Redactie:

Politică: Petre Tănăsoaica
Economic-social-administrativ: Narcisa Andrei
Cultură: Laura Bondoc
Sănătate, fapt divers, eveniment:
Cronicar sportiv: Gabriel Cîrjaliu
Senior editor: Nicolae Dinescu
Tehnoredactare: Sorin Dina
Administraţie-difuzare: Marin Cernătescu